Bolile diareice acute și toxiinfecțiile alimentare

Bolile diareice acute și toxiinfecțiile alimentare – actualități și măsuri de prevenire în sezonul estival

Bolile diareice acute și toxiinfecțiile alimentare – actualități și măsuri de prevenire în sezonul estival

În perioada 02-31 mai 2022, în țară se va desfăşura lunarul naţional de profilaxie a bolilor diareice acute (BDA), intoxicaţiilor alimentare şi holerei, în scopul promovării cunoștințelor privind maladiile cu factor de transmitere alimentar și hidric și măsurile de prevenire a cazurilor de boală și izbucnirilor în populația generală, cât și în colectivități organizate. În conformitate cu dispoziția Ministerului Sănătății nr.383-d din 26.04.2022, specialiștii în domeniu vor asigura organizarea mai multor activităţi de informare, educare și comunicare pentru populaţie și personalul instituțiilor vizate.

Bolile diareice acute prezintă o problemă de sănătate publică în creștere cu impact considerabil asupra sistemelor de sănătate și socio-economic. Aceste maladii contribuie în mod semnificativ la povara globală a bolilor și a mortalității.

Actualmente peste 200 de boli sunt cauzate de consumul de alimente sau apă contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice. Bolile diareice acute pot fi transmise prin intermediul produselor alimentare contaminate cu agenți patogeni la diferite etape a lanțului de producere, depozitare, transportare sau consum al alimentelor. Totodată, serviciile de apă și canalizare absente, inadecvate sau gestionate inadecvat expun persoanele la riscuri prevenibile pentru sănătate. Astfel, apa contaminată și condițiile de igienă deficitare pot determina transmiterea unor boli precum holera, dizenteria, hepatita A, febra tifoida etc.

La nivel global, anual aproape una din 10 persoane este afectată de boală diareică acută, ce duce la peste 420 000 de decese. Copiii sunt afectați în mod disproporționat, cu 125 000 de decese în fiecare an la persoanele sub 5 ani.

În Republica Moldova, anual se înregistrează cca.16-20 mii cazuri de BDA, inclusiv cu până la 10 decese printre copiii sub vârsta 5 ani şi adulţi. În structura morbidităţii, în 65-76%, predomină copiii de 0-17 ani; morbiditatea în mediul populaţiei urbane este de 1,8 ori mai mare faţă de populaţia rurală. Anual, se înregistrează peste 20 izbucniri epidemice cu 5-10 și până la 300 persoane afectate.

Se menţine riscul înalt de apariţie a cazurilor indigene şi de import a holerei în ţară, a altor BDA datorită migraţiei intense a populației, inclusiv în regiuni nefavorabile la aceste infecții.

Situaţia prin BDA în ţară se complică şi din cauza contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise; neajunsurilor în respectarea igienei în locurile de educaţie/învăţământ, odihnă, muncă şi la domiciliu; practicelor privind locul de achiziţionare al alimentelor, modul de pregătire și păstrarea acestora, locul consumului alimentelor etc.

În grupul BDA sunt incluse patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral (holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza, etc).

 

Semnele clinice ale acestui grup de nozologii sunt diferite, dar sunt şi semne comune, inclusiv febră până la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos), cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee, etc. În unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi respectiv, şocul toxico – infecţios. La copii, mai ales până la 1 an de viaţă, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulţi şi respectiv, starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt.

Perioada de incubaţie este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice. La diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 minute până la 3-7 zile, la yersinioză, febra tifoidă – până la 3 săptămâni.

Sursa de infecţie pentru o parte din BDA (dizenterie, infecţia rotavirală, febra tifoidă, etc.) este numai omul. Pentru alt grup de boli ca salmoneloza, yersinioza, febra paratifoidă B şi C etc., în calitate de surse de infecţie sunt şi animalele, păsările, rozătoarele.

Răspândirea agenţilor cauzali ai BDA în mediul înconjurător este ubicuitară, astfel putem contacta agenţii cauzali ai BDA în diferite locuri: transport, instituţii publice, locuri de educaţie, instruire, muncă, odihnă, etc. Studiile efectuate au demonstrat afectarea imensă cu bacterii a butoanelor ascensoarelor, mânerelor de la uşă, scaunelor de toaletă în WC.

În Republica Moldova, creşterea sezonieră a morbidităţii prin BDA se atestă în perioada caldă (lunile iunie-septembrie) a anului. Omul se poate infecta pe cale alimentară, habituală şi hidrică, respectiv, măsurile profilactice sunt îndreptate la întreruperea realizării mecanismului de transmitere a infecţiilor date. La unele nozologii (infecția rotavirală) se realizează și calea aerogenă de transmitere.

Atragem atenție, că tradițional în țară, în perioada mai-septembrie crește numărul ceremoniilor cu participarea mai multor persoane invitate – nunți, cumătrii, diferite serate, inclusiv de absolvire etc., respectiv sporind pericolul de apariție a focarelor de boli diareice acute, izbucnirilor de intoxicații și toxiinfecții cauzate de consumul produselor alimentare nesigure.

În acest context, pentru prevenirea bolilor diareice acute, îndeosebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli:

  • alăptarea naturală a copiilor mici cât mai mult timp;
  • imunizarea copiilor contra infecției rotavirale;
  • respectarea regulilor de igienă: spălarea mâinilor cu săpun după folosirea veceului şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor. Este important de învățat copiii metoda corectă de spălare a mâinilor și de verificat cum se aplică;
  • spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
  • excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termeni expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);

 

  • evitarea  procurării  produselor  alimentare   și   a   materiei   prime   în   locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare adecvate;
  • curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi inventarului (cuţite, platouri etc.) folosit la prepararea bucatelor;
  • plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider;
  • folosirea ustensilelor de bucătărie  separate pentru tranşarea produselor  gata şi materiei prime;
  • respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;
  • prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor;
  • utilizarea apei potabile doar din surse autorizate sau îmbuteliată;
  • utilizarea pentru scăldat doar a bazinelor acvatice amenajate în acest scop.

La organizarea diferitor festivităţi se interzice:

  • organizarea festivităţilor în localuri unde lipsesc condiţii elementare de igienă (spălare a mâinilor, WC, seturi suficiente de veselă de bucătărie, capacităţi limitate de păstrare a produselor alimentare etc.);
  • prepararea bucatelor cu 2-3 zile înainte de festivitate;
  • folosirea ouălor, inclusiv de gâscă şi raţe pentru pregătirea cremelor şi dulciurilor fără prelucrare termică;
  • implicarea în procesul pregătirii bucatelor a persoanelor cu semne clinice de BDA şi alte maladii infecţioase.

La plecare peste hotarele ţării pe un timp îndelungat este necesar să:

  • respectaţi permanent regulile de igienă personală;
  • evitaţi să consumaţi apă, gheaţă sau produse alimentare dacă nu sunteţi siguri că ele sunt inofensive.

În cazul apariţiei semnelor clinice de BDA nu se permite autotratamentul, mai ales când aceste simptoame se dezvoltă la copii. Recomandarea de bază este consultarea de urgenţă a medicului de familie pentru prescrierea tratamentului argumentat şi adecvat în scopul evitării consecinţelor nedorite.