Ziua Mondială a Sănătății -7 aprilie 2023

Ziua Mondială a Sănătății se sărbătorește anual pe data de 7 aprilie, promovând beneficiile unei bune stări de sănătate și a bunăstării fizice și psihice în întreaga lume. 

În anul 1948, s-a desfășurat primul consiliu care avea în vedere sănătatea. Acest prim eveniment a fost găzduit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a și inițiat celebrarea acestei zile. Doi ani mai târziu, în anul 1950 a fost marcată pentru prima dată Ziua Mondială a Sănătății. Tot atunci a fost creată o campanie de strângere de fonduri, în zilele premergătoare Zilei Mondiale a Sănătății. Motivul principal a fost acela de a-i ajuta și pe cei din zonele defavorizate ale lumii să aibă acces la serviciile medicale esențiale. 

Ziua Mondială a Sănătății face parte din cele opt evenimente oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății care au loc anual.

Care sunt obiectivele Zilei Mondiale a Sănătății?

Iată câteva din prioritățile pe care le are în vedere Organizația Mondială a Sănătății, atunci când organizează acest eveniment:

• -    fiecare persoană ar trebui să aibă acces la informații și servicii necesare pentru a-și îngriji propria sănătate și sănătatea familiei;

• -   necesitatea unor lucrători calificați în domeniul sănătății, centrat pe oameni, și oameni angajați să investească în asistența medicală primară;

• -   stimularea acțiunii indivizilor și a factorilor decidenți politici pentru a face din asistența medicală o realitate pentru orice categorie socială;

• -   înțelegerea importanței asistenței medicale.

• -   Sănătate prin mâncare

          Campania este centrată pe cele Cinci mesaje cheie pentru siguranţa alimentaţiei, concepute de OMS şi explică principiile de bază pe care fiecare persoană ar trebui să le ştie, peste tot în lume, pentru a preveni bolile transmise prin alimente: 

            1. PĂSTRAŢI CURĂŢENIA

De ce?

O multitudine de microorganisme sunt larg raspândite în sol şi în apă sau sunt purtate de animale, de insecte sau chiar de oameni. Ele ajung pe mâini, pe cârpe şi pe ustensilele din bucătărie, de unde se pot uşor transfera pe alimente.

Chiar dacă majoritatea microorganismelor nu afectează sănătatea oamenilor, unele dintre acestea sunt foarte periculoase şi pot provoca boli grave. De aceea se recomandă:

- spălaţi-vă pe mâini înainte de a manevra alimentele, dar şi în timpul preparării lor, după ce folosiţi toaleta;

- spălaţi şi dezinfectaţi toate suprafeţele şi ustensilele utilizate la prepararea hranei, de fiecare dată când le folosiţi;

- protejaţi bucătăria şi zonele de gătit împotriva insectelor, paraziţilor şi animalelor.

2. SEPARAŢI ALIMENTELE GĂTITE DE CELE CRUDE

De ce?

Alimentele crude, în special carnea, ouăle şi fructele de mare, precum şi lichidele acestora pot conţine microorganisme periculoase, care pot fi transferate şi în alte alimente în timpul pregătirii şi depozitării acestora.

De aceea se recomandă:

- separaţi carnea crudă şi fructele de mare de celelalte alimente;

- folosiţi echipamente şi ustensile separate (cum ar fi cuţitele şi tocătoarele) pentru manipularea alimentelor crude;

- depozitaţi alimentele în cutii, pentru a evita contactul dintre alimentele crude şi cele preparate.

3. GĂTIŢI CÂT MAI BINE ALIMENTELE

De ce?

Studiile au demonstrat că atunci când alimentele sunt gătite la o temperatură de peste 70°C, majoritatea microorganismelor periculoase sunt distruse şi alimentele pot fi consumate în siguranţă. Alimentele care necesită o atenţie deosebită sunt carnea tocată, bucăţile mari de carne (macră) şi păsările întregi.

De aceea se recomandă:

- gătiţi alimentele cât mai bine, în special carnea, ouăle şi fructele de mare;

- supele, ciorbele şi tocăniţele trebuie fierte pentru a vă asigura că au atins 70°C. Ar fi ideal să folosiţi un termometru alimentar.

- când fierbeţi carnea, asiguraţi-vă că zeama este limpede şi nu este de culoare roz;

- reîncălziţi alimentele gătite la o temperatura cât mai mare, preferabil peste 60°C.

4. PĂSTRAŢI ALIMENTELE LA TEMPERATURI SIGURE

De ce?

Microorganismele se pot înmulţi foarte rapid, dacă alimentele sunt depozitate la temperatura camerei. Menţinând temperatura sub 5°C sau peste 60°C, înmulţirea microorganismelor este încetinită sau chiar oprită. Unele microorganisme periculoase se dezvoltă şi sub 5°C.

De aceea se recomandă:

- nu lăsaţi alimentele gătite la temperatura camerei mai mult de două ore;

- refrigeraţi imediat alimentele gătite sau perisabile (de preferat sub 5°C);

- păstraţi alimentele gătite la temperatura de peste 60°C, înainte de a fi servite;

- nu păstraţi alimentele timp îndelungat, nici chiar în frigider;

- nu decongelaţi alimentele la temperatura camerei.

5. FOLOSIŢI SURSE DE APĂ ŞI MATERII PRIME SIGURE.

De ce?

Diversele materii prime folosite la gătit şi chiar apa (inclusiv gheaţa), pot fi contaminate cu microorganisme şi substanţe chimice periculoase. În alimentele stricate sau mucegăite se pot forma chimicale toxice. Riscul poate fi redus printr-o selecţie atentă a materiilor prime şi prin măsuri simple, cum ar fi spălarea sau curăţarea alimentelor.

De aceea se recomandă:

- folosiţi apă potabilă sau trataţi-o pentru a o face potabilă;

- alegeţi alimente proaspete şi sănătoase;

- alegeţi alimente procesate pentru a fi mai sigure, cum ar fi laptele pasteurizat;

- spălaţi bine fructele şi legumele, în special dacă le consumaţi crude;

- nu folosiţi alimentele după data de expirare a acestora